Aflata in poarta de deschidere a Vaii Prahovei, statiunea Breaza si-a capatat un renume national datorita climei si aerului cu efecte tonice, stimulente si terapeutice asupra cailor respiratorii. De altfel, calitatea aerului i-a atras si denumirea de "Davosul Romaniei", celebrul orasel din Elvetia, renumit pentru aerul foarte curat si practicarea sporturilor de iarna.

De asemenea, spre deosebire de clima statiunilor montane de pe valea superioara a Prahovei, mai umeda si mai rece, deci reumatogena, la Breaza, temperaturile anuale sunt constant, cu multe zile insorite, chiar si toamna. Este si motivul pentru care multe vedete din Romania, dar si bucuresteni obisnuiti si-au construit case de vacanta la Breaza, orasel cu doar 15.000 de locuitori, de unde si supranumele de "sectorul 7 al Bucurestiului". Legendele orasului

Dar dincolo de catalogarile mai moderne ale statiunii, numele orasului se leaga de o legenda. Intr-o dimineata, bacita a pus la fiert laptele muls proaspat si cuprinsa de oboseala, caci noaptea ii fusese fara somn din cauza drumului anevoios pe care-l strabatuse tocmai din Tara Barsei sau din Tara Fagarasului ori din cauza lupilor flamanzi ce dadusera tarcoale turmei, adormise. Fiind frumoasa, harnica si bogata, fata era un punct de reper al zonei, astfel ca cei care mergeau cu treburi aici s-au obisnuit sa spuna ca , de unde si numele orasului de acum", ne-a spus expertul prahovean in folclor Constantin Manolache.

O alta poveste vorbeste despre o bacita de o rara frumusete care avea in cositele-i negre o suvita de par alb, era breaza. Fata era indragostita de haiduc tanar si frumos, pentru care doinea din fluierul sau de rasunau vaile. De altfel in zona exista si o Vale a Caruntei care desparte simbolic Breaza de Sus de Breaza de Jos.

Toponimic, cuvantul Breaza pare mai degraba unul de origine slava, insemnand mesteacan sau padure de mesteceni. Atestata... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro