Cel putin un sondaj efectuat in ultima saptamana prezinta Partidul Piratilor in topul preferintelor alegatorilor islandezi, in timp ce alte trei il situeaza pe pozitia a doua, la o distanta in limita marjei de eroare fata de Partidul Independentei. La mai putin de patru ani de cand a fost fondat, PP ar putea ajunge primul partid sustinator al democratiei directe care sa capete o pozitie cu adevarat importanta intr-un stat cu traditie democratica - iar particularitatile gruparii nu se opresc aici. Decriminalizarea consumului de droguri, transparenta totala a oricarui aspect legat de guvernare si oferirea de azil politic fostului agent NSA Edward Snowden se numara printre punctele sustinute de piratii islandezi, care au favorabilitate extrem de mare in randul tinerilor. Afinitatea fata de Snowden nu este surprinzatoare - partidul a fost creat in 2012 ca parte a unei miscari internationale in favoarea abolirii legilor de protectie intelectuala, in urma unui proces extrem de mediatizat in Suedia impotriva fondatorilor site-ului de file-sharing The Pirate Bay. Denumirea de pirati se refera la persoanele care impart sau descarca gratuit de pe internet proprietati intelectuale ce in mod normal ar costa bani - de la filme, jocuri video sau albume de muzica la programe software care acopera o sumedenie de domenii. Protestele antiguvernamentale din urma scandalului Panama Papers au dus la cresterea popularitatii PP FOTO EPA Spre deosebire de restul partidelor infiintate in diverse alte tari in 2012, piratii islandezi au fost singurii care au ajuns sa joace un rol proeminent in scena politica a tarii proprie, reusind inca de la alegerile de 2013 sa castige trei scaune in Althing - parlamentul islandez. Secretul succesului, in cazul lor, pare a fi adoptarea principiilor "liberal-extreme" din problemele care au stat la baza fondarii sale - cele legate de drepturile intelectuale - si aplicarea acestora in propunerile de reorganizare a conceptului de stat in tara scandinava. "Nu n... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro