Iohannis si "Ultima banda a lui Krapp". Cronica spectacolului la care a asistat Presedintele Romaniei la Sibiu
"Domnul Stein - cea mai mare stea a regiei germane, dupa razboi, liderul Schaubuhne din Berlin in zilele sale de glorie din anii 1970 si copilul-minune adulat de critici, transformat apoi in defaimatorul auto-exilat al sistemului teatrului german [...] In 2000, el pus in scena in integralitate opera lui Goethe "Faust", intr-o productie de 21 de ore care (desi biletele costau 265 dolari) s-a jucat cu casa inchisa, timp de un an si jumatate la Hanovra, Berlin si Viena", scria New York Times, in 2007. Printre montarile sale recente se numara: "Medea" de Euripide (jucata la Siracuza si Epidaur), "Electra" de Sofocle (Epidaur si New York), "Demonii" de Dostoievski (Ateliers Berthier, Paris) si operele "Falstaff" de Verdi (Opera din Lyon) si "Don Giovanni" de Mozart (Chicago), "Castelul Printului Barba Albastra" de Bartok (Scala din Milano), "Lulu" de Alban Berg (Viena, Lyon si Milano).
Presedintele Klaus Iohannis a fost asteptat de Constantin Chiriac, directorul Festivalului International de Teatru (FITS), care i-a oferit un buchet de trandafiri albi Primei Doamne Carmen Iohannis. Sotia lui Klaus Iohannis a coborat din alta masina oficiala a Festivalului, fiind asteptata de Presedintele Romaniei, sosit cu cateva minute inainte.
Asteptandu-l pe Iohannis la Sibiu
Printre oficialitatile care l-au asteptat pe Presedinte, pe covorul rosu de la Sala Thalia, au fost Ionut Vulpescu, ministrul Culturii, Astrid Fodor, primarul interimar al Sibiului, Andreas Huber, consulul onorific al Austriei la Sibiu si Paul Jurgen Porr, presedintele Forumului Democrat al Germanilor din Romania.
VIDEO Ramona Gaina
Presedintele a urmarit sectacolul "Ultima banda a lui Krapp" alaturi de sotia sa, din loja oficiala de la Sala Thalia. Scrisa de Samuel Beckett (1906-1989) in 1958, spectacolul a avut premiera in acelasi an la Royal Court Theatre in Londra.
La implinirea varstei de 69 de ani, personajul Krapp intelege ca si-a ratat existenta. Visul lui era sa devina scriitor, dar dupa zeci de ani de incercari, a inteles ca s-a inselat in privinta talentului sau.
Personajul nu isi regreta ratarea - 30 de ani a crezut ca poate deveni un scriitor de succes - ci faptul ca nu se poate impaca cu trecutul sau. Astfel Krapp devine un prototip tragic al omului captiv psihologic din propria sa vina, din prea mult ego si orgoliu, un om care nu se poate elibera de fantasmele personale, de trecut, pentru a-si putea trai prezentul si pentru a putea face un pas spre viitor.
Personajul experimenteaza stari de spirit contradictorii, de la bucurie la tristete, de la entuziasm la nostalgie, de la zambet la lacrimi. Retraieste, prin intermediul inregistrarii de pe banda de pe vremea cand avea 39 de ani, emotia de a face odinioara dragoste... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro