Enigmele cetatilor dacice, bijuteriile ingineriei din lumea antica. Cum au ajuns conducte de apa si drumuri pavate in asezarile de lux de pe culmile muntilor
Murus dacicus Tehnica de constructie a fortificatiilor a fost denumita murus Dacicus, care presupune ziduri de piatra de talie (legate la nivelul fiecarei asize prin tiranti de lemn) si emplekton din piatra sfaramata si pamant batut, adaptare originala a celor mai bune traditii ale arhitecturii militare elenistice, sustin cercetatorii , implicati in "Programul Multianual de Cercetari Arheologice din Muntii Orastiei", finantat de catre Ministerul Culturii. La Luncani-Piatra Rosie, un alt drum cu dalaj de calcar a fost sesizat arheologic in directia celei de a doua incinte a fortificatiei, avand si o ramificatie catre cladirea absidata de pe platou", au informat cercetatorii citati in studiul publicat de Institutul National al Patrimoniului. "O simpla privire pe harta arata ca fortificatiile de la Costesti, Blidaru, Varful lui Hulpe, Piatra Rosie, Banita, ca si numeroasele elemente defensive de mai mica insemnatate, au fost concepute in vederea unui scop limpede: protejarea marelui centru economic, politic si religios-cultural de la Sarmizegetusa (Dealul Gradistii). "Datorita formei sale, acest pavaj circular de aproape sapte metri in diametru, asezat pe o temelie de blocuri calcaroase, isi merita pe deplin numele de "soare de piatra" care i-a fost dat.
Cele mai importante cetati ale dacilor au fost ridicate in Muntii Orastiei si se numara printre marile realizari ale arhitecturii militare din afara Imperiului Roman. Construite cu ajutorul unor mesteri greci si romani, dupa cum afirma unii istorici, asezarile antice pastreaza numeroase mistere si controverse:
Cea mai veche cetate in stil elenistic
Istoricii au considerat asezarea de la Costesti drept cea mai veche cetate dacica din Muntii Orastiei. Sunt vizibile si in prezent ramasitele celor patru temple patrulatere, cu aliniamente de coloane, situate in interiorul asezarii si in vecinatatea ei. Hr., cetatea a intrat intr-o noua etapa de constructie, in care au fost folosite elementele de fortificatie de tip elenistic. In anul 106, ea a fost insa cucerita si incendiata din nou, iar de atunci nu a mai fost recladita. Un argument in acest sens este faptul ca Strabon cunostea existenta muntelui Kogaionon, dar nu cunostea Sarmizegetusa, care va fi mentionata mai tarziu de Ptolemeu, cu epitetul regala", informeaza autorii studiului "Cetatile Dacice din Muntii Orastiei", publicat de Institutul National al Patrimoniului.
Cat de moderne erau cetatile dacice in vremea locuirii lor
Cetatile dacice din Muntii Orastiei au fost cladite cu ziduri de incinta din piatra, iar in vremea locuirii lor au reprezentat una dintre cele mai mari realizari ale arhitecturii militare din afara Imperiului Roman. Tehnica moderna si inovativa in care au fost construite a reprezentat si unul dintre motivele care au stat la baza deciziei de le a introduce, in anul 1999, in Patrimoniul Mondial UNESCO. "Cetatile dacice reprezinta sinteza unica a unor influente culturale externe si a unor traditii locale in privinta tehnicilor de constructie si a arhitecturii militare antice. Sunt expresia concreta a nivelului de dezvoltare exceptional al civilizatiei regatelor dacice de la sfarsitul mileniului I, inainte de Hristos. Ele sunt monu... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro