Ion Ionescu de la Brad a scris despre abuzurile de tot felul la care erau supusi romanii din Dobrogea din partea administratiei otomane. De la Danachio la Nicolae Balcescu", semnat de Dragos Dumitru Dragomir si Luigi Frigioiu. Erau obligati sa lucreze pamanturile acestora trei zile la secera si trei la coasa, in timp ce bucatele lor ramaneau nestranse si se stricau pe camp. Erau platiti doar cu jumatate, adica cinci lei, sau uneori doar cu un sfert (2,5 lei) din pretul unei zile de lucru, care se ridica la 10 lei. De asta se ocupa ciorbagiul (primarul) fiecarui sat, care era un simplu instrument al aianului (termen propriu administratiei turcesti care s-a pastrat numai in Dobrogea). Abuzuri se faceau si de politai "turci ce stau in sate de mananca si beau degeaba si necinstesc femeile oamenilor". Ion Ionescu de la Brad nota ca din cauza acestor abuzuri romanii din Dobrogea "pe un mantuitor al lor de jafuri l-ar socoti ca pre un Mesia". Razboiul de Independenta din 1877 a readus Dobrogea la sanul Romaniei, dupa aproape 500 ani de stapanire otomana neintrerupta. Proclamatia Domnitorului Romaniei catre dobrogeni "Locuitori de orice nationalitate si religie, Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Batran - de astazi face parte din Romania. Voi de acum atarnati de un Stat unde nu vointa arbitrara, ci numai legea dezbatuta si incuviintata de natiune hotaraste si ocarmuieste. Armata romana, care intra in Dobrogea, nu are alta chemare decat a mentine ordinea si, model de disciplina, de a ocroti pasnica voastra vietuire. In curand provincia voastra, pe cale constitutionala, va primi o organizatiune definitiva care va tine seama de trebuintele si moravurile voastre, care va aseza pe temelii statornice pozitia voastra cetateneasca. Iubiti tara la a carei soarta este lipita de acum si soarta voastra". Regele Carol I isi dorise mult Dobrogea, cu riscul pierderii in urma Razboiului de Independenta de la 1877 a Basarabiei de sud, cu judetele Cahul, Ismail si Bolgrad. Era cons... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro