>

Din cauza unei proaste guvernari, a unei lipse de interes crase si a lipsei de expertiza, Romania a fost incapabila sa fructifice oportunitatile financiare oferite de Planul Juncker pentru investitii (EFSI). Bancile europene erau (si sunt si astazi) inglodate de credite neperformante.

In noiembrie 2014, departe de Bruxelles, Romania dadea in clocot intr-un cazan plin de confuzie. Vrand sa impresioneze electoratul de dreapta si mediul de afaceri, premierul tarii de la acea vreme, anunta ca Romania va participa la planul Juncker cu peste 200 de proiecte pentru a obtine o felie din miliardele de euro puse la bataie prin EFSI. Pe scurt, despre EFSI: EFSI primeste sustinere financiara de la Banca Europeana pentru Investitii (BEI) si de la Fondul European pentru Investitii. O fractie din bugetul UE de 21 de miliarde de euro garanteaza banii obtinuti de la Banca Europeana pentru Investitii de catre acele proiecte care sunt catalogate a fi riscante si inovative si care nu ar reusi sa atraga fonduri finantare de la bancile private sau de la investitori fara acest sprijin acordat de bratul financiar al UE. Din cei 21 de miliarde de euro, peste 6 miliarde sunt destinati intreprinderilor mici si mijlocii. Aceste "proiecte EFSI" ar genera un total de 315 miliarde de euro in urmatorii trei ani prin co-finantare. EFSI reduce riscul asumat de investitorii privati pentru a-i determina pe acestia sa aloce fonduri in aceste proiecte.

Principala conditie impusa de Comisia Europeana este ca aceste proiecte sa se faca in parteneriat public-privat sau sa fie private, pentru a creea noi locuri de munca si pentru a reduce decalajele economice din Uniunea Europeana.

Asa cum am scris mai sus, aceste proiecte trebuie sa fie inovative si cu un grad ridicat de risc. Desi se precizeaza ca nu exista o pre-alocare pe criterii geografice sau tematice, sunt mentionate o serie de domenii precum cercetarea si inovatia, educatia, comunicatiile, infrastruct... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro