In viata satului romanesc de acum 100 de ani existau niste criterii foarte importante atunci cand oamenii se casatoreau. Din acest punct de vedere, barbatii isi alegeau sotiile in primul rand dupa reguli care tineau de moralitate, dorindu-le bune crestine, cinstite, gospodine, cu dragoste fata de casa si atasate familiei.

Dar dincolo de acest lucru, barbatii cautau in special la femei sa fie avute, cu zestre "grasa".

Conta lada de zestre

"In satul romanesc de acum 100 de ani predomina preceptul averii, in sensul ca femeia trebuia sa aiba o zestre. Lada de zestre era o mandrie, iar satul privea nunta si dupa maretia carutei in care trona aceasta lada. Langa lada cu zestre mai trebuia sa fie animalele, dar si suprafetele de pamant. De aceea, de multe ori s-au facut casatorii intre veri de gradele I si II, pentru ca pamantul sa nu se instraineze de familie", ne precizeaza istoricul focsanean Cezar Cherciu.

Astfel, intr-o o foaie de zestre din 1928, document pastrat intr-un muzeu particular din comuna Vidra, sunt mentionate lucrurile primite de o fata din sat ca dar de nunta de la parinti.

Lista cuprinde nu mai putin de 24 de obiecte, incepand de la icoana, "sase stanjeni si jumatate de teren arabil", "teren cu vie", cuverturi, cearsafuri, prosoape, fete de masa, perne, scaune, asternururi, "pat de fier", masa, dulap pentru haine si o candela. "Barbatul lua femeia pentru bani sau sustinere in drumul sau de a inainta, fiindu-i indiferent cat de frumoasa sau inteligenta era. Primau interesele materiale legate de marimea si importanta zestrei viitoarei sotii", sustine si Liliana Andreea Vasile, in lucrarea "Familia romaneasca in Vechiul Regat".

Sfaturi pentru alegerea sotiei

Statul de atunci a incercat sa vina in ajutorul tinerilor insuratei prin tiparirea unor lucrari lamuritoare despre institutia casatoriei, p... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro