Cum a pacalit Creanga, timp de un deceniu, crizele de epilepsie. Uneori se simtea "bolnav si aproape, daca nu de tot, idiot"
Cam la aceeasi data, era probabil ingrijorat de starea sanatatii, deoarece fiul ii scrie, la 23 mai: " In iunie 1885 si un an mai tarziu, Creanga a fost nevoit sa se ingrijeasca din nou la Slanic si "nu-si pierduse nici buna dispozitie, nici extraordinara pofta de mancare" In acelasi timp, se interesa la fiul sau Constantin, pe atunci student la Viena, despre medicii din capitala austriaca. Pe aceeasi tema: "Taranul" Ion Creanga - cum era, de fapt, humulesteanul: isi batea nevasta, ii incanta si oripila pe genialii din Junimea, era slobod la gura si un mare badaran De ce a fost raspopit "destrabalatul" Ion Creanga: s-a insurat din interes, avea multe amante, iubea vinul si viata de noapte, vana ciori in curtea bisericii Ion Creanga si opera pornografica: cum a aparut "Povestea povestilor" si cine a publicat mascarile "popii", scrise doar pentru chefurile secrete de la Junimea
Prima monografie despre povestitorul de la Humulesti a fost realizata in anul 1930 de filologul francez Jean Boutiere si a constituit teza sa de doctorat la Sorbona. Intre paginile lucrarii "Viata si opera lui Ion Creanga" sunt referinte biografice si despre modul in care epilepsia l-a afectat pe marele povestitor in ultimii ani de viata. "De la un timp, destul de greu de precizat, insa, in orice caz inainte de 1880, Creanga resimti atacurile bolii incurabile (epilepsia) care avea sa-l doboare inainte de vreme. starea i se inrautatise insa repede, mai ales dupa ce comisese imprudenta sa se trateze la o batrana tamaduitoare din mahalaua sa, regimul prescris de batrana predispunand la maladii ale creierului si sistemului nervos", arata Boutiere. Semne ca scriitorul era afectat de boala erau de prin 1879, atunci cand productia lui literara s-a redus la cateva pagini pe an. Cu toate ingrijirile, boala avea sa progreseze incet, de vreme ce la 12 iunie 1881, Constantin il indeamna sa se duca pentru cura balneara la Odesa", scrie Jean Boutiere. Stiri false in Bucuresti despre moartea lui Creanga O scena care a prevestit sfarsitul lui Creanga a avut loc la scoala din Pacurari, acolo unde preda 30 de ore pe saptamana. Tot in aceeasi luna, fiul povestitorului, Constantin ii scrie unchiului sau Zahei (fratele lui Ion Creanga) si se arata nelinistit de starea sanatatii tatalui, care avea crize de epilepsie in timpul noptii. "Impins, fara indoiala de fiul sau, se hotari sa se duca la o cura la Slanicul Moldovei, unde ajunse joi, 14 iunie, dupa o calatorie de doua zile, in timpul careia lesina de cateva ori. Insa Tincai ii scrie, la 12 iulie, ca a avut noi crize care au necesitat interventia medicului in cursul noptilor de 17 iunie si 3 iulie". Pensionar la 50 de ani Creanga era constient ca suferea de o boala nemiloasa si, dupa cum noteaza Jean Boutiere, pe 15 mai 1855 i-a scris lui Negruzzi ca a ajuns "bolnav si aproape, daca nu de tot, idiot". "Continua totusi sa-si indepline... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro