Ciudatenii despre practicile medicale ale secolelor trecute
Studiile doctorului bistritean Mircea Gelu Buta, pasionat de istoria medicinei pe taram romanesc si nu numai, scot in evidenta o serie de practici medicale obisnuite acum cateva sute de ani, insa care par bizare in zilele noastre. Legea din 1780 data de Imperiul Austriac si care viza si Transilvania stipula si un text de juramant ce trebuia sustinut de farmacisti.
Studiile doctorului bistritean Mircea Gelu Buta, pasionat de istoria medicinei pe taram romanesc si nu numai, scot in evidenta o serie de practici medicale obisnuite acum cateva sute de ani, insa care par bizare in zilele noastre. Pana ca medicii sa isi permita sa se specializeze in scoli inalte din marile orase ale Europei, acestia erau pregatiti precum ceilalti mestesugari, cu ucenicie: "invatacelul" traia alaturi de medic, care ii transmitea toate secretele acestei meserii. In urma cu doua-trei sute de ani, medicii extrageau si dintii cariati, executau si interventii chirurgicale, amputau membre, aplicau lipitori si preparau alifii si medicamente. "Baiesii", cei care aveau grija de baile publice prestau si servicii medicale. Acestia faceau masaje terapeutice si tratamente cu lipitori si ventuze. Canabisul, apa distilata si prunele uscate, printre leacurile folosite in Ardeal in urma cu sute de ani. O cerere venita din partea Domnului Moldovei Alexandru Lapusneanu ne dezvaluie cateva dintre leacurile folosite de romani. De asemenea, in farmacii se mai gaseau condimente, zahar, ceapa rosie. Legea din 1780 data de Imperiul Austriac si care viza si Transilvania stipula si un text de juramant ce trebuia sustinut de farmacisti. Intrucat in urma cu cateva sute de ani putini farmacisti aveau posibilitatea sa se specializeze peste hotare, acestia tineau pasul cu ultimele noutati din aceasta lume cu ajutorul cartilor. Localitatea Colibita este cunoscuta inca de secolul trecut, cand aici se tratau mii de elevi, studenti si orfani din Transilvania. Ambulanta trasa de cai - prima varianta de autospeciala. Aceasta varianta a fost propusa de medicii din Imperiul Austriac in 1700, insa este respinsa pe motiv ca ar fi inutila si costisitoare. Pentru a evita extinderea epidemiilor, Imperiul Austriac a impus in 1752 o serie de masuri de "politie sanitara". Printre acestea se numara si carantinele de granita. Cine nu respecta regulile acestor puncte de carantina era ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro