Planul rosu in cazul tragediei din clubul Colectiv a fost declansat cu intarziere, interventia la fata locului fiind, in mare parte, o actiune necoordonata, cu elemente de improvizatie a autoritatilor. Concluziile se desprind din raportul intocmit de Corpul de Control al premierului Dacian Ciolos. Totodata, din documentul inspectorilor guvernamentali reiese ca, la data tragediei nu a existat un Plan alb cadru la nivelul Ministerului Sanatatii si nici la nivelul fiecarui spital care a preluat ranitii pe 30 octombrie 2015. "Daca existau aceste Planuri albe, s-ar fi redus cumva din haosul care s-a creat in acea noapte", au aratat, pentru "Adevarul", oficiali din Departamentul pentru Situatii de Urgenta (DSU), potrivit carora fiecare spital in care au fost ingrijiti ranitii avea obligatia, prin lege, sa aiba un astfel de plan. In mod normal, asta inseamna ca oamenii din spitale stiu din timp ce au de facut, ceea ce nu s-a intamplat peste tot", au aratat oficialii. Spitale care n-au avut Plan alb in noaptea tragediei Concret, Planul alb se activeaza in caz de catastrofa, daca medicii care sunt de garda sunt depasiti de afluxul de pacienti care ajung in spital. Diferentele dintre Planul alb si Planul rosu Acestia sustin ca Planul alb este diferit de Planul rosu, declansat cu intarziere in cazul Colectiv, conform inspectorilor guvernamentali. Daca Planul rosu explica modul in care se intervine in situatiile de urgenta la nivel de institutii, nu acelasi lucru se poate spune despre Planul alb, care nici in momentul de fata nu este prevazut in legislatie. "Am ajuns la concluzia ca avem nevoie de un Plan Alb cadru in cursul verii trecute, dupa ce sefii fiecarui spital, care erau responsabili de elaborarea lui, treceau ce credeau de cuviinta in acel document. "Contine masuri de bun-simt: cum se alerteaza medicii, ce fel de medici sunt chemati de acasa, cine e responsabil de raniti, cum sunt acestia triati si asa mai departe. La Colectiv, din punctul nostru de vedere, chiar si s... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro