Importarea acestei teme in Hexagon arata, in opinia autoarei americane Diana Johnstone, specializata in politica europeana, ca se duce o lupta titanica pentru controlul "naratiunii" - versiunea realitatii internationale ce este consumata de masele care nu au mijloacele necesare de a-si face propria documentare. Iar in ceea ce priveste problemele sensibile la nivel mondial, indiferent ca este vorba despre Irak, Libia sau Ucraina, controlul naratiunii este exercitat de un parteneriat intre serviciile de informatii si mass-media. Simplist, lucrurile functioneaza in felul urmator: serviciile de informatii scriu istoria, iar marile trusturi de presa o relateaza, afirma Johnson intr-un articol pe tema prezidentialelor din Franta publicat pe un blog al Mediapart. Obisnuite sa controleze informatiile livrate publicului, sursele anonime din "statul profund", acea entitate care face jocurile din umbra, si mass-media nu vor sa renunte la aceasta putere si nici sa o vada contestata de cei din exterior, mai ales de presa rusa, care prezinta mai mereu o alta versiune a evenimentelor, sustine autoarea americana, care locuieste la Paris. Asa s-ar explica, in opinia ei, si campania extraordinara dusa in prezent pentru denuntarea presei ruse, dar si a mass-mediei alternative, carora li se aplica eticheta de difuzori de "stiri false". "In absenta unui autentice amenintari ruse in Europa, a afirma ca mass-media ruse inseamna a desemna Rusia drept un inamic agresiv si, prin asta, a justifica enorma acumulare de potential militar de catre NATO in nord-estul Europei, ceea ce reinvie militarismul german si deturneaza bogatia nationala spre industria de armament", afirma Johnson. Pornind de la toate acestea, alegerile din Franta pot fi vazute ca o extensie a celor din SUA, unde poate ca "statul profund" si-a pierdut candidata preferata (democrata Hillary Clinton, n. ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro